De câte ori să repeți un curs: un calendar de recapitulare

De câte ori să repeți un curs depinde de cât timp trebuie să ții minte materialul. Pentru un examen peste o săptămână, repeți la una până la trei zile. Pentru unul peste o lună, cam o dată pe săptămână. Pentru un curs la care dai examen peste un an, repeți după câteva zile și apoi cam o dată pe lună.

Repetarea spațiată înseamnă să reiei materialul la intervale care cresc odată cu distanța până la test, nu să îl repeți tot într-o singură seară. Intervalul este metoda întreagă. Repetarea în sine e muncă obișnuită.

Ce arată de fapt cercetarea despre spațiere

Cepeda și colegii lui au publicat în 2006, în Psychological Bulletin, o meta-analiză. Au strâns 839 de evaluări ale practicii distribuite, din 317 experimente publicate în 184 de articole. Două rezultate contează când îți planifici semestrul. Spațierea a bătut constant repetarea în bloc: episoadele întinse în timp s-au reținut mai bine decât aceleași episoade lipite unul de altul. Iar cel mai bun interval nu a fost o constantă. Intervalul care dădea reținerea maximă creștea pe măsură ce creștea și perioada până la test.

Al doilea rezultat e cel pe care lumea îl ignoră. „Reiau de trei ori" nu e un plan, fiindcă trei repetări într-o săptămână și trei repetări întinse pe trei luni sînt tratamente diferite, cu rezultate diferite.

Cât de mari să fie intervalele

Cepeda și colegii au făcut un al doilea studiu, publicat în 2008 în Psychological Science, ca să pună numere pe interval. Peste 1.350 de oameni au învățat un set de fapte. S-au întors pentru o repetare după un interval de până la 3,5 luni și au fost testați după o întârziere suplimentară de până la un an. Reținerea a crescut, apoi a scăzut pe măsură ce intervalul se lungea, deci exista un vârf. Vârful se muta odată cu întârzierea testului: cu cât testul era mai departe, cu atât intervalul optim era mai lung.

Măsurat însă ca proporție din întârzierea testului, intervalul optim scădea. Autorii îl raportează la circa 20-40% dintr-o întârziere de o săptămână și la circa 5-10% dintr-o întârziere de un an.

Poți folosi proporția fără datele originale. Iei timpul rămas până la test și pui intervalul între o zecime și o treime din el. Un test peste șapte zile cere un interval de aproximativ una până la trei zile. Un test peste un an cere intervale de aproximativ trei până la cinci săptămâni. Aritmetica asta e a mea, nu a lor; studiul raportează proporții.

De câte ori să repeți notițele după fiecare curs

Prima repetare se face în 24-48 de ore, cât încă poți reconstrui cursul. Evită să repeți în seara cursului. Atunci ai încă materialul în memoria de lucru, așa că notițele tale ți se par clare. A doua zi afli ce scrie în ele de fapt.

Trei pași ajung:

• În 48 de ore, închizi notițele, spui cu voce tare despre ce a fost cursul și abia apoi verifici.
• După trei până la șapte zile, răspunzi la întrebările pe care le-ai scris, nu te uiți la răspunsurile de lângă ele.
• Apoi lărgești intervalul. Dacă răspunsurile sînt complete, dublezi intervalul. Dacă nu, repeți la același interval.

Un calendar de repetare pentru un singur curs înregistrat

Înregistrarea face calendarul practic. Nu trebuie să alegi ce repeți răsfoind pagini. Cauți un termen în transcript și ajungi la minutul în care a fost explicat.

Pentru un curs înregistrat luni, cu examenul peste 21 de zile:

• Marți: deschizi transcriptul, scrii șase întrebări și răspunzi la ele din memorie.
• Vineri: răspunzi la aceleași șase, cu transcriptul închis.
• Marțea următoare, ziua 8: răspunzi din nou și adaugi trei întrebări noi.
• Ziua 15: răspunzi la toate nouă, cronometrat, într-o singură ședință.
• Ziua 20: trecere finală peste cele trei răspunsuri la care încă greșești.

Cinci contacte cu materialul în trei săptămâni, iar unul singur este o recitire.

De câte ori să repeți notițele înainte de examen

Pornește de la data examenului înapoi, nu de la curs înainte. Scrie pe calendar ziua examenului. Pune ultima repetare cu două zile înainte, nu în ajun: în ajun dormi și repeți cele două fapte pe care le încurci mereu.

Apoi mergi înapoi din aproape în aproape, cu intervale de o zecime până la o treime din timpul rămas. Pentru un examen peste trei săptămâni, intervalele de lucru sînt șapte zile, apoi trei zile, apoi o zi. Pentru un examen peste două zile încape o singură repetare, și aceea trebuie să fie un test, nu o citire.

De câte repetări are nevoie un curs

Nu există un număr fix. Fix este numărul total de contacte, iar o înregistrare de trei ore nu trebuie tratată ca un singur bloc. Împarte-o în trei segmente de circa o oră și dă fiecăruia șase întrebări proprii. Fiecare segment își ține calendarul, iar o săptămână ratată strică o treime din curs, nu tot.

Odată ce întrebările există, o repetare costă circa zece minute. Șase până la zece întrebări, la care răspunzi cu voce tare și le verifici în transcript, sînt o repetare completă. Recitirea aceluiași curs costă trei ore și dă mai puțin.

Ce se socotește repetare și ce nu

Roediger și Karpicke (2006, Psychological Science) au testat diferența direct. Studenții au citit texte și fie au dat unul sau trei teste imediate de reamintire liberă, fără feedback, fie au recitit textele de același număr de ori. Un test final a venit după cinci minute, două zile sau o săptămână. După cinci minute, recitirea repetată a dat o reamintire mai bună. La testele întârziate, testarea anterioară a dat o reținere substanțial mai mare decât recitirea, deși studenții care recitiseră erau mai încrezători.

Asta e capcana. Recitirea câștigă imediat și pierde mai târziu, iar tu te simți competent tot drumul. O repetare care curge lin e o dovadă despre moment, nu despre examen.

Un program construit din proporția de spațiere

Proporțiile vin de la Cepeda et al. (2008). Numerele de repetări sînt aritmetică pornind de la ele, nu optimuri măsurate. Tratează tabelul ca pe o grilă de pornire și ajustează-l după ce arată răspunsurile tale.

Programe de repetare care eșuează

• O singură ședință lungă în ajun. Asta e repetarea în bloc, exact condiția pe care spațierea a bătut-o.
• Sublinierea. Produce o activitate cu forma repetării, dar fără reamintire în ea.
• Trei repetări în patru zile, apoi nimic o lună.
• Repeti doar părțile la care răspunzi deja corect.
• Reciți înregistrarea la 1,5x și o numești repetare.

Cum ții calendarul pe un semestru

Fiecare curs primește o linie: data, șase întrebări, data următoarei repetări. Când o repetare e scadentă, e scadentă, indiferent dacă ai terminat cursul nou. O repetare ratată se mută înainte cu un interval, niciodată la sfârșitul semestrului. Zece cursuri cu câte cinci repetări înseamnă cincizeci de contacte, iar asta e munca unui semestru, nu a unei seri.

Când două repetări pe săptămână sînt răspunsul greșit

• Nu poți spune în una singură frază despre ce a fost cursul, deci nu ai ce spația încă.
• Întrebările au fost copiate de pe slide-uri și cer doar definiții.
• Răspungi aruncând o privire în transcript la jumătatea frazei.
• Examenul e peste două zile și ai nevoie de un singur test cinstit, nu de un calendar.
• Materialul e o procedură și nu ai lucrat-o niciodată de la cap la coadă.
• Transcriptul e făcut de mașină și termenii-cheie din el sînt greșiți.